ARTICOLE

Everything you need to know

Back to ARTICOLE

Ce este anxietatea?

Anxietatea este atât o stare mentală, cât și fizică de așteptare negativă. Din punct de vedere mental, se caracterizează printr-o excitare crescută și o aprehensiune torturată în îngrijorare supărătoare și fizic prin activarea neplăcută a mai multor sisteme corporale – toate pentru a facilita răspunsul la un pericol necunoscut, real sau imaginar.

Sentimentele cognitive de groază în așteptarea unor rezultate proaste și senzațiile fizice, cum ar fi nervozitatea și o inimă care s-au accelerat, sunt concepute pentru disconfort. Anxietatea este menită să capteze atenția și să te stimuleze să faci schimbările necesare pentru a proteja ceea ce îți pasă. Crizele ocazionale de anxietate sunt naturale și pot fi chiar productive. Anxietatea poate fi considerată prețul pe care noi oamenii îl plătim pentru a avea capacitatea de a ne imagina viitorul.

 

Când anxietatea devine o tulburare

Dar anxietatea persistentă, omniprezentă sau uriașă poate perturba viața de zi cu zi, fie la școală, la serviciu sau cu prietenii – semnul unei tulburări de anxietate. Aproape o treime dintre adulți se vor confrunta cu o anxietate scăpată de sub control la un moment dat în viață.

Anxietatea este adesea însoțită de depresie , iar cele două au multe simptome și implică multe dintre aceleași căi ale creierului. Biologia poate contribui la vulnerabilitatea la anxietate, la fel ca și experiențele din copilărie , cum ar fi traumele timpurii și practicile parentale, cum ar fi supraprotecția.

Nu este nici posibil, nici de dorit să eliminăm în totalitate anxietatea, deoarece joacă un rol crucial în a ne menține alert și în viață. Tratamentul este orientat spre menținerea anxietății la niveluri gestionabile. Anxietatea poate fi tratată cu succes folosind terapie, medicamente sau ambele. Măsurile stilului de viață, cum ar fi exercițiile regulate și respirația profundă, sunt, de asemenea, extrem de importante în controlul anxietății.

 

De ce anxietatea este în creștere

Anxietatea este acum principala problemă de sănătate mintală din întreaga lume, iar incidența anxietății este în continuare în creștere, în special în rândul tinerilor. Un număr tot mai mare de copii și adolescenți sunt diagnosticați cu această tulburare.

Un motiv des invocat pentru creșterea generală a anxietății este povara incertitudinii în aproape fiecare domeniu al vieții moderne, ca răspuns la o serie de schimbări economice și culturale. Incertitudinea nu provoacă anxietate, dar oferă un teren propice pentru aceasta.

Doi factori importanți care contribuie la anxietatea în rândul tinerilor sunt practicile parentale care îi supraprotejează pe copii și creșterea rețelelor sociale. Tehnologia oferă noi oportunități pentru conectarea oamenilor, dar duce și la noi experiențe de comparație socială negativă și noi căi de excludere socială.

 

Cum să recunoașteți semnele de anxietate

Anxietatea se declară nu doar cu bucle nesfârșite de îngrijorare în minte, ci și cu disconfort care zguduie inima în corp, de la tremur și tremur general la țiuit în urechi și dificultăți de respirație.

Simptomele corporale ale anxietății pot fi foarte înșelătoare. Nu numai că sunt deseori interpretate greșit ca semne ale unui atac de cord și ale unui dezastru iminent – o caracteristică cardinală a atacurilor de panică – dar deseori duc la odisee ale diagnosticului medical greșit. Se poate presupune că simptomele fizice sunt rezultatul unor cauze fizice și, într-o căutare greșită a acestora, adevărata sursă a problemei poate continua nedescoperită și neabordată.

 

Cum să tratezi anxietatea

Tulburările de anxietate pot fi deseori abordate cu succes prin psihoterapie, singură sau în combinație cu medicamente, și cu schimbări ale stilului de viață. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC), adaptată anxietăților specifice ale unui individ, este una dintre cele mai eficiente opțiuni. Pacienții învață să conteste tiparele de gândire distorsionate care creează atât de multă suferință.

Terapia prin expunere, în care pacienții sunt expuși în siguranță și treptat la temerile lor, astfel încât să nu le mai evite, este o parte esențială a majorității tratamentelor comportamentale pentru anxietate. Medicamentul este adesea folosit pentru a ajuta pacienții să controleze simptomele suficient pentru a se concentra pe terapia vorbirii.

Schimbările stilului de viață joacă un rol important în gestionarea pe termen lung a anxietății. Exercițiile, respirația profundă și programele de meditație vizează toate fațete foarte specifice ale tulburării.

 

Când este anxietatea o boală?

Crizele ocazionale de anxietate sunt absolut normale și unul dintre costurile inevitabile de a fi – și de a rămâne – în viață. Cu toate acestea, uneori grijile scapă de sub control.

Acestea pot apărea fără niciun motiv vizibil sau pot fi disproporționate față de situație sau pot dura dincolo de mișcările pentru a rezolva orice problemă posibilă. Sau îngrijorarea sau simptomele fizice vă determină să evitați situațiile care pot declanșa disconfort. Anxietatea devine o tulburare atunci când consumă prea multă activitate mentală sau interferează cu activitățile și performanța.

 

Care sunt tipurile de anxietate?

Anxietatea se afișează în câteva moduri distincte din punct de vedere diagnostic. Tulburarea de anxietate generalizată, în care preocupările reflectă oricare dintre domeniile majore ale vieții – muncă, dragoste, bani, sănătate – este cea mai frecventă în rândul adulților în vârstă. Tulburarea de anxietate socială, concentrată mai îndeaproape pe teama de evaluare negativă a altora, este în creștere în rândul adulților mai tineri.

Fobiile vizează în general obiecte sau experiențe specifice. Uneori, anxietatea urlă în scenă într-o explozie bruscă și intensă și se transformă într-un crescendo terifiant în câteva minute. Atacurile de panică pot lovi aparent aleatoriu, din senin, sau pot apărea cu o frecvență incapacitante. Anxietatea sub toate formele ei poate fi tratată.

 

Ce cauzează anxietatea?

Adevărata cauză a anxietății este să fii om cu capacitatea de a-și imagina un viitor. Găsește teren fertil în incertitudine și există multă incertitudine în lume în aceste zile.

Anxietatea este unică prin faptul că poate fi declanșată de evenimente din lumea reală — o viitoare vizită la medic, conflict relațional, o creștere a chiriei — sau poate fi generată în întregime intern, prin gânduri de amenințări reale sau imaginare (neștiind ce să spun când șeful te cheamă într-o întâlnire).

 

Care este cea mai bună terapie pentru anxietate?

Tratamentul de primă linie pentru anxietate este o formă de terapie cognitiv-comportamentală. Practică și orientată spre prezent, terapia îi ajută pe oameni să recunoască distorsiunea cognitivă pe care anxietatea le impune, îi ajută să-și confrunte temerile în siguranță și oferă tehnici pentru inversarea reactivității.

Ca orice tratament, scopul este restabilirea calmului. Dar face mult mai mult. Îi ajută pe oameni să-și recapete controlul asupra lor atunci când grijile amenință să-i depășească.

Terapia are valoarea adăugată de a avea loc în prezența unei ființe umane reale. În calitate de creaturi sociale, avem sisteme nervoase în acord cu influența celorlalți. Prezența unei persoane de ajutor constituie un puternic semnal de siguranță, contrarând direct și profund alarmele (eronate) de amenințare care definesc tulburarea de anxietate.

 

Abordări naturale ale anxietății

Anxietatea necesită tratament activ; în caz contrar, constrânge viața și tinde să devină o afecțiune cronică. Dar asta nu înseamnă că necesită prescripție medicală sau intervenție medicală. Unele dintre cele mai eficiente modalități de a controla anxietatea implică modificarea stilului de viață sau a comportamentului.

Calmarea minții prin meditație este o tehnică orientală care găsește favoarea în culturile occidentale. Activitatea regulată, cum ar fi alergarea sau mersul pe jos ajută la eliberarea tensiunii musculare care creează atât de multă suferință. De asemenea, schimbă creierul. Una dintre cele mai eficiente măsuri dintre toate poate fi respirația profundă (numită și respirația diafragmatică). Are un efect direct asupra sistemului nervos, inducând o stare de calm si reducand sentimentele de amenintare.

 

Ce este biologia anxietății?

Indiferent cât de reală sau imaginată este amenințarea la care reacționezi, anxietatea este atât o stare mentală, cât și o stare fizică. Este orchestrată de o cascadă de hormoni care afectează aproape fiecare sistem al corpului tău, de la atenție la metabolismul energetic.

Copleșită de sentimente negative, mintea ta este activată pentru a fi în căutarea pericolului. Excitarea fizică crescută – toată această nervozitate și tensiune musculară – vă pregătește corpul să răspundă la o situație posibil adversă. În esență, este bine intenționat, menit să te țină în viață.

 

Ce îi face pe oameni vulnerabili la anxietate?

Oricine poate experimenta o criză de anxietate debilitantă. Dar unii oameni par să fie înclinați spre anxietate: din cauza genelor sau a temperamentului, posibil ca urmare a experienței timpurii, posibil prin supra- sau subactivitatea unei zone a creierului, ei interpretează situațiile neutre ca amenințătoare sau reacționând excesiv la situații amenințătoare.

Stresul contribuie major la anxietate, iar cele două condiții se suprapun în multe feluri. Stresul poate declanșa anxietatea și poate fi un răspuns la aceasta.

 

Atacuri de panică

Atacurile de panică sunt izbucniri bruște de anxietate acută care te pot face să simți că ești pe cale să mori, dar nu pun viața în pericol. Senzațiile de anxietate ale corpului devin extrem de intense – bătăi inimii, puls accelerat, senzația de dificultăți în a obține suficient aer – și declanșează și mai multă anxietate, intensificând panica.

Atacurile de panică pot apărea din senin, chiar și în timpul somnului, iar sentimentul de pierdere a controlului amplifica teroarea. Oricât de îngrozitoare și copleșitoare se simt astfel de atacuri, ele pot fi totuși controlate, chiar și în timp ce au loc.

 

Copiii și anxietatea

Unul din opt copii poate experimenta anxietate semnificativă. Primele lor griji sunt legate de separarea de părinți. Dar ei își fac griji pentru multe lucruri, de la incendii și dezastre pe care nu le pot controla până la certuri între părinți ar putea însemna divorț. Ei își fac griji și pentru lumea mai mare, inclusiv pentru teroriști și pentru efectele schimbărilor climatice .

Grijile normale devin problematice atunci când interferează cu somnul, mersul la școală sau acordarea atenției la școală sau implicarea în activități cu ceilalți.

Back to ARTICOLE